Orasul din Europa fara cersetori. Programul revolutionar care a dus la aceasta performanta
Daca in alte orase din Europa oamenii care innopteaza pe strazi reprezinta un fenomen cat se poate de actual, Helsinki a eliminat aceasta problema. Totul, datorita unui plan executat la perfectie de autoritatile finlandeze.
Este suficient sa ajungi cu trenul in capitala Finlandei si sa faci doar cativa pasi in gara centrala, grandioasa, pentru a observa ceva cu totul neobisnuit pentru o metropola. Nu exista oameni care dorm pe strazi si nimeni nu cerseste. O imagine atat de comuna in Bucuresti, de exemplu. Contrastul dintre Helsinki si alte mari orase europene unde oameni ai strazi innopteaza pe unde apuca, in paturi, saci de dormit sau chiar corturi este izbitor.
„Imi amintesc ca in copilarie vedeam sute sau chiar mii de oameni dormind in parcuri si paduri. Era vizibil, insa acum nu ne mai confruntam cu asta. Nu mai exista oameni ai strazii in Helsinki”, spune Sanna Vesikansa, viceprimarul capitalei finlandeze, noteaza digi24.ro, care citeaza un material BBC. Asta pentru ca in ultimele trei decenii, solutionarea acestei probleme a fost unul dintre focusurile majore ale guvernelor care s-au succedat la conducerea tarii.
Daca in 1987 erau 18.000 de oameni fara adapost in Finlanda, ultimele cifre, din 2017, arata ca numarul lor a fost redus la 6.600 in toata tara. Majoritatea dintre ei traiesc cu prieteni, alaturi de familie sau in adaposturi temporare. Numai foarte putini dintre ei dorm inca pe strazi.
Cum a reusit insa Finlanda o astfel de performanta? Incepand cu anul 2007, guvernul finlandez s-a concentrat pe legi pentru protejarea oamenilor strazii. In putine cuvinte, autoritatile le ofera celor ramasi fara adapost un domiciliu permanent si stabil in cel mai scurt timp posibil. Apoi le ofera sprijin si ajutor pentru a-si reface viata. Asta poate insemna asistenta medicala pentru depasirea unor dependente sau accesarea unor cursuri de pregatire profesionala. Cei care vor sa-si continue studiile o pot face.
Thomas Salmi este unul dintre tinerii Finlandei care a crescut intr-un orfelinat. Ramas fara adapost la varsta de 18 ani, a trai trei ani pe strazi. In temperaturi care nu depasesc -7 grade Celsius in medie, in luna februarie. „Cand pierzi totul, nimic nu mai conteaza. Te gandesti la sinucidere, te gandesti daca vei muri, daca esti in siguranta. Este frig, mai ales in mijlocul ierii. Daca dormi afara, risti sa mori”, povesteste Salmi.
In urma cu doi ani insa, Salmi a primit un apartament intr-un complex administrat de Helsinki Deaconess Institute, una dintre organizatiile finlandeze care ofera adaposturi pentru oamenii strazii. Acum in varsta de 24 de ani, tanarul spune ca masura l-a ajutat sa-si schimbe viata. Era un consumator inrait de alcool, pe care il mai consuma acum doar ocazional, in weekenduri.
Sub programul guvernamental al Finlandei, oferirea unei locuinte de neconditionata. Chiar daca respectiva persoana continua sa fie dependenta de droguri sau alcool, poate pastra locuinta. Singura cerinta este sa accepte ajutorul asistentilor sociali. Pot plati chiria prin accesarea unor ajutoare de la stat si pot sa opteze sa ramana in respectiva locuinta pentru tot restul vietii.
Helsinki Deaconess Institute administreaza un numar de 403 apartamente in Helsinki si Espoo, un oras invecinat. Chiriasii au la dispozitie bucatarii comune si zone de relaxare unde pot socializa. Iar asistentii sociali sunt mereu la dispozitie. Modelul Finlandei este acum preluat si de orase din Marea Britanie, unde autoritatile au fost impresionate de rezultate.
Programul finlandez are si hibe. Casele nu sunt disponibile imediat in unele cazuri, iar cifrele arata ca unul din cinci oameni se intoarce pe strada la un moment dat. In plus, nu este deloc ieftin. Finlanda a cheltuit nu mai putin de 300 de milioane de euro in zece ani oferind locuinte pentru 3.500 de oameni ai strazii si angajand 300 de noi asistenti sociali.
Chiar si asa, Sanna Vesikansa crede ca rezolvarea problemei oamenilor strazii este o obligatie morala. In plus, spune viceprimarul orasului Helsinki, ajuta la economisirea fondurilor pe termen lung: „Deja stim ca merita pentru ca avem cheltuieli in alte parti daca lasam oamenii pe strazi. Au mai multe probleme severe de sanatate si ajung in sistemul public de sanatate. Nu putem pur si simplu sa acceptam sa avem oameni ai strazii in orasele noastre, persoane care sa moara pe strazi. Nu este tipul de societate sau oras in care sa vrem sa traim”.
