De ce dispare simpaticul ursulet Panda?
Un post de televiziune comenta anul trecut ca, in intreaga lume, unii domni galanti si desigur bogati au daruit partenerelor lor, cu prilejul anului nou, un total de 21 de ursuleti Panda, ca sa fie folositi drept animale de companie.
Inca nu stiu cati ursuleti au fost daruiti in acest an, dar cei care au facut-o cu siguranta au scapat din cateva aspecte scoase in evidenta de ecologisti.
950.000 dolari pe an intretinere
Primul aspect este acela ca peste tot in lume ursii Panda sunt protejati de lege, informeaza Factroom. Ca urmare, prinderea lor e braconaj, comercializarea evazionism, iar detinerea de catre particulari este in afara legii.
Al doilea aspect priveste disconfortul pe care il simt ursii Panda in captivitate. De obicei, ei refuza mancarea, se comporta stingheri si, mai ales, nu ajung sa se reproduca. Este o mare arta pentru specialistii din gradinile zoologice sa le asigure conditii similare ambientului lor natural.
In ce priveste reproducerea, aceasta s-a putut obtine in conditii de captivitate numai in China, prin fertilizare artificiala. De altfel, este bine sa se cunoasca si faptul ca, pentru intretinerea a doi ursi Panda, gradina zoologica din Ueno, Japonia, cheltuieste anual nu mai putin de 950.000 dolari.
Toate acestea pentru ca specia este pe cale de disparitie, iar situatia nu mai constituie demult un secret. In prezent, daca excludem gradinile zoologice, acesti ursuleti nu mai zburda liberi decat in cinci zone din muntii Tibetului, unde specialistii apreciaza ca mai exista cel mult 1.600 exemplare.
Carnivore sau vegetariene?
Cercetatorii au stat mult la indoiala daca sa-i clasifice in categoria ursidelor, adica a ursilor, animale omnivore care insa se bazeaza in mare masura pe carne, sau in cea a rozatoarelor, care consuma vegetale celulozice.
Astazi, au cazut cu totii de acord ca Panda este o specie de ursi, insa spre deosebire de ceilalti confrati ai lor, se hranesc vegetarian, baza alimentatiei lor constituind mugurii, frunzele si coaja de bambus.
Reducerea dramatica a suprafetelor impadurite cu bambus din ulitmele decenii, din cauza exploatarii nemiloase, este si ea o cauza a imputinarii acestor simpatice animale, care refuza orice alta baza alimentara. In mod ciudat, ei nu se delecteaza decat cu muguri, frunze si scoarte de bambus, desi organismul lor, ca si al celorlalti ursi, este pregatit sa digere carnea, nu vegetalele. In alimentatia ursilor Panda, bambusul ocupa un volum de 95% respectiv circa 20 kg pe zi pentru fiecare individ.
Dentitia lor, initial incisiva iar acum usor aplatizata, nu este totusi pregatita pentru viata de rumegator si de aceea ei petrec 14 ore pe zi pentru a mesteca produsele vegetale, care de altfel nu ajung sa fie digerate decat in poportie de 17%.
Ca urmare, alimentatia este cauza principala care duce la disparitia speciei. A doua cauza consta in modul de viata. Ursii Panda ajung la maturitate sexuala in circa 5-6 ani, dar nu au capacitate de reproducere decat cateva zile pe an. Daca se produc imperecheri in alte perioade, ele raman fara efect.
Braconajul
Perioada medie de gestatie este de circa 137 zile, dupa care mama naste un pui, pe care il ingrijeste. Daca se intampla sa nasca doi, sau (foarte rar) trei pui, ea il alege pe unul din ei ca sa-l ingrijeasca, iar celalalt (respectiv ceilalti) vor fi neglijati pana mor.
Raritatea acestui mamifer in natura face ca animalul Panda sa fie pretuit atat pentru el insusi, cat si pentru blana sa. Ca urmare, in putinele zone asiatice unde Panda mai zburda in voie, braconajul este in floare.
Legi pentru protejarea animalelor periclitate exista aproape in toate tarile, dar se aplica greu printre nestiutorii de carte aflati in preajma padurilor de bambus, unde traiesc ursii Panda.
In plus, n-ar trebui sa dam vina pe nestiurotii de carte, atata vreme cat printre cei cu carte de credit la banca si cu conturi rotunjoare, anul trecut s-au gasit 21 cumparatori gata sa-si depuna trofeele la picioarle dulcineelor lor si n-as garanta ca nu vor fi si anul acesta, poate destui.
